Proteza scheletată este unul dintre cele mai eficiente și mai moderne mijloace de reabilitare a edentației (lipsa unuia sau a mai multor dinți) la pacienții la care implantul este contraindicat fie din cauze generale (diabet, boli cardiovasculare, fumat) sau locale (igiena bucală necorespunzătoare, ‘lipsa’ osului necesar inserării implantului, vecinatătea unor elemente anatomice importante care nu permit introducerea acestuia). Protezele scheletate sunt lucrări dentare complexe și de mare finețe, care implică o parte fixă (o punte dentară pe dinții restanți) și o parte mobilizabilă. Această parte mobilizabilă arată ca o proteză parțială, dar are un schelet metalic subțire care unește bazele pățtilor edentate și care ocolește dinții restanți. Pe dinții limitanți breșelor (dinții de la extremitățile punții) se montează niște sisteme speciale (culise, capse, telescoape), prin care proteza scheletată este fixată de punte. ­Dumneavoastră o veți putea scoate acasă când doriți pentru a o igieniza corespunzător.

Avantaje și dezavantaje

Un alt aspect care nu trebuie neglijat este ­costul unei lucrări scheletate. Desi este destul de ridicat, totuși costul este mult mai redus decat realizarea unei reabilitări dentare prin folosirea implanturilor. Dacă în cazul utilizării implanturilor tratamentul se finalizează abia după trei-șapte luni, în cazul protezei scheletate sunt necesare doar trei-patru săptămâni. La lucrările pe implanturi, dacă apar unele probleme, lucrarea trebuie îndepărtată, acest lucru putându-se ­realiza doar prin distrugerea lucrării. În cazul protezelor scheletate, orice dinte din proteză poate fi înlocuit cu ușurință.

Proteza scheletată este un dispozitiv protetic care, spre deosebire de proteza clasică, asigură pacientului numai avantaje: rezistența conferită de suportul din aliaj metalic, fizionomie perfectă (atașarea de dinții pacientului făcându-se prin intermediul unor sisteme speciale tip culise sau capse, acestea fiind de-a dreptul invizibile unei priviri neavizate), confort și funcționabilitate sporite (aceste proteze mobile, deși se scot pentru a fi igienizate, în timpul folosirii, al vorbirii și mestecării alimentelor nu se mișcă). Proteza clasică suprasolicită dinții pe care se sprijină și aceștia se pierd într-un timp mult mai scurt decât în cazul purtării protezei scheletate.

Singurul dezavantaj față de protezele clasice este costul destul de ridicat, deoarece realizarea acestora presupune tehnologii speciale și înaltă calificare atât din partea medicului care elaborează planul de tratament, cât și din partea tehnicianului și implicit, a laboratorului de tehnică dentară.

Nu trebuie neglijat faptul că, în cazul utilizării protezei scheletate, este necesară o etapă de adaptare care este mai îndelungată decât în cazul utilizării implanturilor, dar mult mai scurtă decât în cazul protezei clasice. O altă problemă este aceea de acceptare a pacientului că poartă o lucrare care, deși este performantă, este totuși mobilă.

Însă, față de proteza clasică pe seama căreia s-au facut tot felul de glume de-a lungul timpului, proteza scheletată nu va părăsi gura pacientului accidental (datorită strănutului sau alimentelor lipicioase). Ea are o stabilitate asemănătoare cu cea a dinților naturali.